MAMELONUL DE TRAVERTIN (VECHILE BAZINE ROMANE)

Chiar si dupa perioada roman─â, ├«n care termele reprezentau construc┼úii arhitectonice fastuoase, dup─â cum o dovedesc cercet─ârile arhiologice,┬á pe mamelon au existat ┼či ├«n Evul Mediu unele amenaj─âri.

Iat─â ce scrie Conrad Iacob Hiltebrandt ├«n 1658: ÔÇťAcolo (pe mamelon n. n.) se afla o cas─â stricat─â ├«n care erau diferite c─âm─âru┼úe, dar ├«n ele nu se g─âsea nimic, pe pere┼úi erau m├ózg─âlite multe numeÔÇŁ. ├Än timpurile mai recente, ├«n partea vestic─â a mamelonului, spre baza veche de tratament, exista o bisericu┼ú─â de care localnici ├«┼či mai aduc aminte. La dar├ómarea ei o bun─â parte din moloz a fost aruncat ├«n bazinul roman fasonat.

Dupa colonizare, constructori romani nu au recurs la utilizarea bazinului natural ├«n balnea┼úia organizat─â, foarte probabil datorit─â faptului c─â emergen┼úa nu mai deversa liber, nivelul apei termominerale fiind stagnant la ad├óncimea de 2-2.5 m fa┼ú─â de platou. ┬á Renun┼ú├ónd la fasonarea ┼či amenajarea bazinului natural, care pe l├óng─â accesul dificil p├ón─â la oglinda apei, mai prezenta probabil ┼či dezavantajul unui fund ad├ónc ┼či neragulat, romanii adopta o solu┼úie ce dovede┼čte o competen┼ú─â tehnic─â remarcabila: sap─â ├«n travertin, la 3 m NE de bazinul natural, ├«n fosta vale de scurgere a emergen┼úei naturale, un bazin de balnea┼úie, pentru care va fi utilizat ├«n continuare termenul de bazinul fasonat roman.

├Änainte de ├«nceperea lucr─ârilor IMFBRM, existen┼úa acestui bazin ca atare nu era cunoscut─â de h─âr┼úile topografice fiind figurate doar doua ad├óncituri de form─â neregulat─â. Neindentificarea bazinului roman se datoreaz─â masc─ârii conturului sau regulat, geometric, de c─âtre pr─âbu┼čirile de sol de pe mamelon, de vegeta┼úie marunt─â ┼či de faptul c─â bazinul era colmatat p├ón─â la 0.5-0.7 m de suprafa┼ú─â.

Stabilindu-se, cu ocazia cercet─âri detaliate a mamelonului, faptul ca aceast─â a doua┬á ad├óncitur─â reprezint─â de fapt partea superioar─â a unui bazin riguros dreptunghiular (6×3 m) s─âpat ├«n travertin, de evident─â natur─â antropic─â, interesul hidrogeologic al problemei a determinat IMFBRM s─â se adreseze Muzeului Jude┼úean Hunedoara-Deva pentru ob┼úinerea acordului de decolmatare a bazinului de balnea┼úie roman.

Lucr─ârile de degajare care s-au efectuat par┼úial sub asisten┼úa Muzeului din Deva, au ├«nceput ├«n zona din aval de bazinul roman, unde a fost identificat canalul de scurgere al apei termominerale, cu un diametru de cca. 30 cm, av├ónd pardoseala daltat─â cu elemente hexagonale de gresie cretacic─â ┼či acoperisul ├«n ardad─â, realizat din bol┼úari fasona┼úi din acea┼či roc─â. La cca.7 m aval de marginea bazinului, canalul, care prezint─â evidente urme de curgere (depuneri de travertin), se desface ├«n dou─â bra┼úe, care nu au putut fi urm─ârite mai departe, din cauza marelui volum de s─âp─âtur─â necesar. ├Än partea vestic─â a bifurca┼úiei canalelor, la un nivel superior, a fost degajat─â o mica platform─â orizontal─â, traversat─â de un ┼čant cu func┼úionalitatea necunoscut─â.

Cea de a doua etap─â a s─âp─âturilor, care avea ├«n vedere clarificarea sistemului de alimentare al bazinului cu ap─â termominerala, s-a concentrat asupra peretelui din amont (sud-vestic), care a fost degajat pe toata la┼úimea ┼či ad├óncimea bazinului.

Ad├óncimea┬á s-a dovedit a fi de asemenea de 3 m, la nivelul acestui perete. (Este interesant de remarcat c─â romanii, care nu cuno┼čteau sistemul metric, au utilizat dimensiunile riguroase de 6x3x3 m la s─âparea acestui bazin).

Degajarea peretelui din amont, de form─â p─âtratic─â, a relevat existen┼úa unui ┼čant orizontal cu l─â┼úimea de cca. 20 cm ┼či aceea┼či ad├óncime, s─âpat la 40 cm de marginea superioara a bazinului. Faptul c─â ┼čan┼úul se continua ├«n partea st├óng─â ┼či ├«n dreapta ┼či ├«n pere┼úii longitudinali, la acela┼či nivel, pe toat─â por┼úiunea degajat─â (cca. 1.5 m) de-a lungul acestor pere┼úi, ├«ndrept─â┼úe┼čte presupunerea c─â el servea la ├«ncastrarea unui acoperi┼č, alc─âtuit probabil din grinzi de lemn ┼či prev─âzut cu un luminator.

Fundul bazinului prezint─â u┼čoar─â pant─â spre nord-est ┼či mai p─âstreaz─â din loc ├«n loc dale rotunde si ovoidale, cu dimensiuni de 10-15 cm, din gresie cretacica, cu care a fost pavat probabil ├«ntregul radier al bazinului. ├Än p─âr┼úile laterale sunt s─âpate ├«n travertin dou─â banchete, av├ónd l─â┼úimea de 30 cm ┼či ├«n─âltimea de 35 cm de la pardoseal─â.

├Än partea central─â a peretelui frontal a fost identificat─â o deschiz─âtur─â s─âpat─â ├«n travertin pe ├«n─âl┼úimea cuprins─â ├«ntre pardoseal─â ┼či ┼čan┼úul de ├«ncastrare al acoperi┼čului bazinului, av├ónd partea superioar─â ├«n arcad─â, limitat─â ├«n partea inferioar─â de dou─â praguri cu l─â┼úimea de 20 cm.

Partea central─â a deschiz─âturii are l─â┼úimea cea mai mare (1.20 m) ┼či forma trapezoidal─â fr├ónt─â, iar partea inferioar─â este asimetric─â, decupat─â lateral ├«n dreapta sub forma unui dreptnghi vertical cu dimensiunile de 0.60 x 1.20 m. Degaj├ónd ├«n continuare p─âm├óntul din aceast─â deschiz─âtur─â, s-a constatat c─â ├«n interior spa┼úiul se l─ârge┼čte, descoperindu-se o camer─â (ni┼č─â), cu lungimea de 1.9 m ┼či l─â┼úimea de 1.6 m av├ónd tavanul ├«n bolt─â ┼či dou─â corni┼če laterale, extinse pe toat─â lungimea camerei. (├Än interior a fost g─âsit fragmentul triunghiular desprins din col┼úul ├«n unghi drept din col┼úul deschiz─âturii.). Fundul ni┼čei este mai jos cu un metru fa┼ú─â de radierul bazinului ┼či are o form─â neregulat─â, aprox. de copaie, s─âpat─â astfel pentru a degaja o fisur─â ce se continu─â ├«n bolta ni┼čei ┼či pardoseala bazinului fasonat. Din cauza ad├óncirii fundului camerei sub nivelul bazinului, ├«n─âl┼úimea ei atinge 3.40 m p├ón─â la bolt─â. ├Än corni┼čele laterale, a c─âror l─â┼úime este de 30 cm sunt s─âpate pu┼úin sub nivelul fundului bazinului fasonat 6 g─âuri simetrice, c├óte 3 ├«n fiecare corni┼č─â, utilizate dup─â toate probabilit─â┼úile la incastrarea unei platforme din lemn, aproximativ la nivelul fundului bazinului.

Grosimea peretelui care desparte camera (ni┼ča) de bazinul fasonat, este de 28 cm. (por┼úiunea ha┼čurat─â vertical ├«n figura 2). ├Än partea inferioar─â, dreptunghiular─â (ha┼čurat─â orizontal) a deschiz─âturii, ├«n pere┼úii laterali sunt s─âpate p├ón─â la fundul bazinului dou─â caneluri verticale, cu ad├óncime ┼či l─â┼úime de 5 cm. Forma riguros geometric─â a acestor caneluri simetrice justific─â presupunerea c─â ele au servit la ├«ncastrarea unor stavilare (din lemn?), ├«mbinate ├«ntre ele dup─â acela┼č principiu de nut-fede, ├«n func┼úie de necesit─â┼úi prin scoaterea sau ad─âugarea unor lamele. Obturarea total─â a deschiz─âturii dreptunghiulare determin─â deversarea apei la ├«nal┼úimea de 1.20 m fa┼ú─â de nivelul fundului bazinului, ceea ce furnizeaz─â informa┼úia c─â nivelul piezometric al sursei este situat la cel mult 2.50 m ad├óncime ├«n raport cu platoul mamelonului ┼či marginea bazinului natural, dup─â cum s-a specificat anterior.

Referitor la partea superioar─â, ├«n arcad─â, a deschiz─âturii, judec├ónd dup─â cele dou─â praguri laterale de 20 cm fiecare, aceasta era probabil ├«nchis─â printr-o lespede decorativ─â (basorelief), sau o piatr─â votiv─â astfel c─â singura por┼úiune liber─â a peretelui prin care deversa apa termomineral─â era trapezul neregulat cu baza inferioar─â de 1.20 m baza superioar─â de 0.9, ┼či p─âr┼úile laterale fr├ónte, de 0.3 + 0.5 m.

┼óin├ónd cont de toate aceste elemente, rezult─â c─â ni┼ča (camera) ├«n bolt─â ├«ndeplinea func┼úia dubl─â de captare-rezervor de ap─â termomineral─â, separat─â printr-un stavilar din bazinul de balnea┼úie. Existen┼úa platformei din lemn ┼či a corni┼čelor laterale sugereaz─â ├«ns─â ┼či utilizarea ei pentru b─âi, de c─âtre un num─âr restr├óns de persoane favorizate (erau ├«n amont de bazinul fasonat), care puteau sta fie ├«n picioare pe platform─â ├«n ap─â ad├ónc─â de cca. 1.2-1.3 m, fie ┼čez├ónd pe corni┼čele laterale ├«n ap─â ad├ónc─â de cca. 0.5m.┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á Din col┼úul din dreapta al ni┼čei rezervor, porne┼čte ├«n direc┼úia planului de fisurare c─âtre bazinul natural un tunel par┼úial colmatat, care se ├«ngroap─â cu un unghi de cca. 45┬░. Explorarea acestui tunel, av├ónd l─â┼úimea de cca. 75 cm, a ar─âtat c─â acesta se curbeaz─â c─âtre vest ┼či c─â debu┼čeaz─â dup─â 9 m (m─âsura┼úi ├«n pant─â) ├«ntr-o excava┼úie ceva mai mare, din care pleac─â sub un unghi de aproximativ 90┬░, dou─â galeri una ├«n direc┼úia sud, cealalt─â ├«n direc┼úia vest. Galeriile au ┼či ele l─â┼úimea de cca. 70 cm ┼či ├«n─âl┼úimea necunoscut─â din cauza umpluturii, care de altfel le face ┼či impracticabile. Ele au putut fi urm─ârite doar la lumina lanternei pe distan┼úa de 7-8 m (galeria sud), respectiv 6-7 m (galeria vest). Galeria sudic─â nu se opre┼čte ├«ns─â la aceast─â distan┼ú─â, ci coboar─â cu o u┼čoar─â pant─â, iar galeria vestic─â are ├«n cap─ât un pu┼ú cu ad├óncime necunoscut─â.

Ambele galerii, av├ónd pere┼úii rotunji┼úi de curgerea apei, urm─âresc fracturile prezente ├«n travertinul mamelonului, respectiv falia Geoagiu (galeria vest) ┼či falia B (galeria sud) ┼či reprezint─â far─â ├«ndoial─â galerii naturale, formate prin l─ârgirea fracturilor ├«n urma ac┼úiunii de dizolvare a apelor termominerale. Interven┼úia uman─â ├«n realizarea lor este exclus─â datorit─â faptului c─â ele se situeaz─â la cca. 3-4 m ad├óncime sub nivelul de deversare al st─âvilarului ni┼čei rezervor, fiind prin urmare ├«necate ├«n perioada execu┼úiei capt─ârii romane.

Elementele nou descoperite ├«n zona mamelonului de travertin de la Geoagiu, permit reconstituirea cel pu┼úin par┼úial─â a fuc┼úionalit─â┼úii fostelor terme romane. Apa termomineral─â vehiculat─â prin galeriile naturale subterane era stocat─â ├«ntr-o captare-rezervor (1.6×1.9×3.4 m) s─âpat─â ├«n travertin de unde deversa prin st─âvilar reglabil ├«ntr-un bazin de balnea┼úie acoperit (3x6x3 m), fasonat ├«n aceea┼či roc─â ┼či ├«n care nivelul apei se situa la 1.2-1.3 m. Peretele din aval al bazinului nu a mai putut fi degajat de umplutur─â, dar este de asteptat ca ┼či aici s─â fie identificat un stavilar, care permitea at├ót reglarea nivelului ├«n bazin, c├ót ┼či scurgerea sa total─â. Apa de balnea┼úie este evacuat─â printr-un canal ├«ngropat care se desface ├«n dou─â ramnifica┼úii la cca. 7 m aval de bazin. ├Äm afara capacit─â┼úilor de balnea┼úie propriu-zise, termele romane mai includeau cl─âdiri cu diverse destina┼úii, dintre care funda┼úia uneia, cu dimensiunile de cca. 10×30 m mai poate fi recunoscut─â la marginea sudic─â a platformei mamelonului, s─âpat─â ├«n travertin. Captarea roman─â a func┼úionat cel pu┼úin p├ón─â ├«m secolul XVII c├ónd Conrad Iacob Hiltebrandt o descrie ├«n felul urm─âtor: ÔÇ×apa venea dintr-un deal pe o c├ómpie ┼či era potrivit de cald─â (…) acolo unde c─âdea apa cu repeziciune, se afla sus o st├ónc─â ├«ngust─â de piatr─â, unde puteau sta dou─â persoane spate la spate, iar jos esra un spa┼úiu mare, ├«n form─â de dreptunghi, ├«n care se putea ├«nota, cu ap─â p├ón─â aproape de g├ót. Comisarul nostru s─ârea ┼či se b─âl─âcea adesea ├«n─âuntru ÔÇŁ.

Se recunoa┼čte f─âr─â dificultate in aceast─â succint─â prezentare, st─âvilarul cu deversor ┼či bazinul fasonat roman. Textul mai con┼úine de asemenea o informa┼úie foarte util─â, respectiv c─â apa: ÔÇ×era potrivit de cald─âÔÇŁ, ceea ce ├«nl─âtur─â ipoteza unui declin termic al apelor ├«n decursul secolelor. Nu acela┼či lucru se poate spune ├«ns─â ├«n leg─âtur─â cu declinul hidrogeologic al sursei, care dispare ├«n secolele urm─âtoare, probabil ├«nainte de jum─âtatea secolului XIX ├«ntruc├ót memoria localnicilor nu o mai re┼úine nici m─âcar ├«n tradi┼úia oral─â.

Blog de turism

Comentariile sunt oprite!